Cultură

Eroul uitat al Bucovinei

Siegfried Jägendorf

În această săptămână a asumării și comemorării holocaustului bucovinean, ne simțim obligați să evocăm memoria celui care a fost Siegfried Jägendorf. Nu are rost ca acesta să fie căutat în Galeria Cetățenilor de Onoare a municipiului Rădăuți. Acolo o să găsim diverși comuniști de vază, securiști cu notorietate națională, dar nu și acest erou al umanității.

Siegfried (Schmiel) Jägendorf s-a născut în 1885 în satul Zvineace (acum în raionul Zastavna din Cernăuți) ca fiul lui Abraham Jägendorf și a lui Hannah Bassie Jägendorf. După studiile gimnaziale, acesta ș-ai continuă educația la Viena, unde, în 1907, devine licențiat în Electrotehnică și Construcția de Mașini. În 9 mai 1909 Jägendorf, care de acum își schimbase numele în Siegfried (din Schmiel), s-a căsătorit în Rădăuți cu Hindi (Hilda) Feller, fata unui proprietar al unei făbricuțe de procesat pește.
Până la cel de al doilea război mondial el a avut o viață plină, luptând ca locotenent în armata Kakaniei (în primul război mondial) și lucrând în mai multe fabrici din Cernăuți și Viena. În 1938, la anexarea Austriei de către Germania Hitleristă, una din fetele lui Siegried a emigrat în SUA, dar el și soția lui nu au reușit să o urmeze și au fost nevoiți să se întoarcă în Rădăuți, unde mai locuia încă o parte a familiei.
Din Rădăuți acesta a fost deportat pe 12 octombrie 1941, cu primul tren al morții spre Transnistria.
Ajunși în Moghilev-Podolski, Jägendorf a analizat situația, a contactat prefectul localității și și-a asumat repunerea în funcțiune a uzinei din localitate, solicitând angajarea de evrei deportați pentru a reuși în această acțiune. Din Moghilev și lagărele din apropiere Siegfried Jägendorf a reușit să recruteze 10.000 de evrei, printre care și nepotul său, un alt ilustru rădăuțean, absent din Galeria cetățenilor de Onoare: Zvi Laron. Se consideră că, prin angajarea la uzină de către Siegfried Jägendorf, cei 10.000 de evrei fost salvați de la moarte.
După ce armata roșie a ajuns în Transnistria, Siegfried Jägendorf și soția lui au locuit pentru scurte perioade în Cernăuți, Rădăuți, Botoșani și București, emigrând în 1946 în Statele Unite ale Americii.
Mai multe despre ce a făcut Siegfried Jägendorf puteți citi în „Minunea de la Moghilev: memorii 1941-1944”, o carte autobiografică a acestuia, apărută la Editura Hasefer din București în 1997, care din păcate este extrem de greu de găsit.

Sus