Actualitate

Fântâna Albă

fantana alba bucovina post

Anul trecut, după ce președintele României Klaus Werner Johannis a promulgat legea prin care ziua de 28 noiembrie a devenit a Bucovinei, am asistat cu toții la un concurs de prost gust al evenimentelor dedicate acesteia de către candidații la funcția de primar. Astăzi, 1 aprilie 2016, în oraș nu s-a comemorat nimic deși data marchează un eveniment important în istoria zonei.

În urmă cu 75 de ani, pe 1 aprilie 1941, pe teritoriul județului Rădăuți, separat în două de granița trasată aleatoriu de militarii sovietici, a avut loc masacrul de la Fântâna Albă. Până la acea dată grupuri mici și răzlețe reușiseră să treacă granița și să ajungă la Rădăuți.

În jur de 3000 de locuitori din nordul Bucovinei (în mare majoritate români) s-au pornit într-o procesiune pașnică spre Fântâna Albă, întrucât în satele din nord se lansase zvonul că trupele sovietice ar fi permis trecerea doritorilor spre România. Acești oameni, civili neînarmați, care se îndreptau spre capitala fostului județ, au fost mitraliați fără milă și, în urma lor, rudele le-au fost deportate în Siberia.

Subiectul, care în virtutea bunelor relații româno-ruse a fost considerat unul tabu timp de mai bine de jumătate de secol, continuă să fie ignorat total în urbea noastră. În orașul în care an de an „eliberatorii sovietici” au fost comemorați în sectorul din cimitir alocat lor nimic nu amintește de sacrificiul bucovinenilor de la Fântâna Albă.

În orașul în care securiștii sunt ridicați la rangul de cetățeni de onoare, nimic nu amintește de martiriul bucovinenilor de la Fântâna Albă. În orașul în care singurul parc creat în ultima sută de ani a fost închinat unui jurnalist comunist, nimic nu amintește de cei al căror drum s-a sfârșit la Fântâna Albă. 75 de ani nu au fost suficienți pentru edilii și consiliile locale pentru a marca și comemora o nedreptate a istoriei. Nu putem decât să sperăm că, până la împlinirea a o sută de ani de la masacru un memorial al călătoriei fără sfârșit va fi amplasat în mijlocul rondului străjuit de crucea ocrotitoare a municipiului de pe malurile Topliței. Până atunci, să le aducem un omagiu acestor suflete care nu doreau decât să se reunească cu patria lor.

Sus